RATB: din mana-n mana, pana-n fund la taxatoare
Zapada multa, locuri de parcare putine, stradute pline de nameti – nu e o zi fericita sa ma duc cu masina la munca.
Luni dimineata, ora 10:30 – mare scandal in statia de RATB de la Piata Sudului. Un calator a fost prins fara bilet iar “vlajganii” de controlori l-au dat jos din troleibuz sa-l amendeze. Nimic neobisnuit pana aici. Am tras cu urechea la “scandalul” cu pricina si-am aflat ca de fapt omul avea bilet de RATB, doar ca in troleibuzul respectiv nu exista niciun dispozitiv unde sa-ti compostezi biletul, doar aparatele de validare a cardurilor RATB. Recunosc, mi-a trecut prin gand ideea de-a face “blatul” pe RATB, dar m-am linistit repede. Cuprins de remuscari m-am indreptat cu greu printre nametii de zapada spre chioscul de bilete sa-mi iau bilet, abonament, ce-o fi. Aici stupoare, coana vanzatoarea mi-a zis ca n-are bilete pe hartie doar carduri RATB si portofel electronic. Mi-e rusine sa recunosc, habar n-aveam cu ce se mananca astea. Cu un aer sictirit si-o atitudine dispretuitoare a inceput sa-mi explice cum sta treaba:
- Deci d`mle, iti iei cardul si pui cati bani vrei pe el!
- Pai doamna, eu as vrea un abonament pe o linie + abonamentul de metrou, se poate?
- Se poate dar nu am comunicare. Sunt offline!
(recunosc, aici am facut eu niste ochi ca de broscoi)
-Nu va suparati, cum adica nu aveti comunicare?
-E totul in retea domnule, toate centrele de abonamente RATB e conectate la retea, dar mie imi apare acum ca e offline. Nu se poate personaliza carduri.
- Deci nu pot sa-mi fac abonament la dvs.?
- Tocmai v-am spus, nu am cominicare, e offline. Incercati la “Castanilor” sau la “Iancului”. Poate la ei are comunicare si se poate personaliza cardul.
(Ma rodea rau de tot, vroiam sa ii recomand un manual de gramatica. Nu mai suportam “dialectul” ei.)
- Bine, atunci vreau bilet sau cum ii spuneti dvs., portofel electronic.
- Va costa 3,7 lei (parca atata a zis) cardul + 2,6 lei doua bilete.
- Stati putin, doua calatorii ma vor costa 6,3 lei?
- Nu domnule, doua calatorii va costa 2,6 lei dar trebuie sa-mi achitati si valoarea plasticului asta.
-Aha….
Asta da afacere, bineinteles pentru RATB. Eram intr-o ceata totala, ma si simteam “din alta retea”, eram o victima a sistemului. In spatele meu deja se adunasera cativa oameni asa ca am renuntat sa mai “comunic” cu distinsa doamna. La Castanilor situatia era identica, la Iancului asemenea. Am renuntat intr-un final. N-au “comunicare”, asta e! Probabil de restart la calculator n-au auzit. Ma intreb de ce se chinuie RATB-ul sa modernizeze sistemul de taxare atata timp cat ei nu si-au rezolvat celelalte probleme pe care le au. In conceptia sefilor de la RATB acesta era ultimul pas pe care-l mai aveau de facut pentru a concura cu transportul in comun din celelalte capitale europene. NU, total gresit, RATB-ul ar trebui sa-si rezolve in primul rand problema cu orarul de transport.
Referitor la subiectul “masina personala vs transportul in comun”: aglomeratia din Bucuresti va disparea treptat cand transportul in comun va deveni cu adevarat civilizat, cand orele inscrise in fisele de parcurs vor fi respectate cu strictete astfel incat bucurestenii sa fie tentati sa foloseasca RATB-ul in detrimentul masinii personale. De foarte multe ori am vazut cate trei autobuze ale liniei 335 sau 311 plecand concomitent de la capatul de linie. Cu parere de rau trebuie sa afirm ca in acest moment transportul in comun din Bucuresti este departe de-a fi civilizat, de punctualitate nici nu poate fi vorba, iar mai mult de atat mai marii RATB-ului se chinuie sa-l faca si mai birocratic.
Ramane intrebarea: unde-mi fac si eu un abonament??? Parca mi-e dor de zilele alea cand functiona sistemul: din mana-n mana, pana-n fund la taxatoare!
Hotelul de gheata
Duminica am dat o fuga pana la Hotelul de gheata de la Balea Lac. Drumul din Sibiu pana la Balea Cascada a fost perfect, curatat, uscat si fara prea multe gropi (ceea ce nu pot spune despre Dealul Negru). Pana voi face o selectie a pozelor, am pus un film scurt sa va faceti o ideea de cum arata.
Ice Hotel – Lake Balea
Uploaded by ovidiux. – Explore exotic destinations and travel videos.
Cu tancul pe Dealul Negru
Nici nu s-au terminat bine problemele cu ninsoarea care ne-a luat prin surprindere ca de fiecare data; cu dezapezirea care s-a facut asa cum stiu romanii mai bine, c-a aparut o alta problema: gropile din asfalt . De-a lungul timpul, de cand conduc pe soselele patriei am tot intalnit drumuri proaste.
Cu spaima imi aduc aminte de asa zisul drum european E671 Satu Mare – Carei – Oradea. Ori de cate ori trebuia sa ma duc la Carei sau Oradea ma apucau frisoanele. Luam harta, cautam variante ocolitoare, orice – numai pe acel drum NU. Stiu ca prin ‘40 in timpul razboiului, pe acolo au trecut si tancurile rusesti, si cele nemtesti si-ale romanilor sau ungurilor, dar intre Pitesti – Rm Valcea pe celebrul “Dealu` Negru” cine-a trecut??? N-am vazut in viata mea un drum mai “praf” ca asta, iar pe de alta parte nu inteleg cum un drum reparat acum 2 ani a ajuns in halul asta. N-am sa accept scuza ca pe Dealu Negru circula multe TIR-uri, exclus – de ce Valea Oltului de la Rm Valcea la Sibiu se prezinta in conditii foarte bune? Ca tacamul sa fie complet adaugati multa ceata. Cam 20 de km din sectorul de drum Rm Valcea – Pitesti sunt pur si simplu impracticabili. Incerci sa ocolesti un crater, cazi in alte doua. Te astepti ca la fiecare pas un mini vulcan sa erupa din craterele de pe drum. In localitatea Zamfiresti drumul s-a surpat, asa ca se circula doar pe-o singura banda. In concluzie Dealul Negru arata precup un poligon militar in care toate armatele din NATO si-au testat tancurile.
Timpi:
Sibiu – Rm Valcea 93 km – aproximativ 1 ora si 10 minute
Rm Valcea – Pitesti 60 km – aproximativ 2 ore si 15 minute
Pitesti – Bucuresti 118 km – 50 minute
Pe 21 ianuarie in ziarul Gandul, Radu Berceanu declara: “Mi se rupe sufletul cand vad pe ce drumuri merg cu masina. Mi-au si zgariat-o cu cheia…”
Mie nu mi se rupe deloc sufletul de Berceanu sau de masina lui, in schimb as “plomba” toate gropile de pe Dealu Negru cu el.
Alo?
Doamne ce nu-mi place sa fiu trezit din somn. Am incercat sa dorm si eu cateva ore in aceasta dupa-masa, dar o “caprioara” probabil tinerica si foarte bine dispusa s-a gandit sa-mi strice bunatatea de somn:
- Craciun Fericit puiutz si tot ce-ti doreste inimioara…
(hmmmm. nu cunosteam numarul, habar nu aveam cine e)
- Craciun Fericit si tie, si la fel tot ce-ti doresti!
- Puiutz, ce faci azi? (intrebandu-ma ea foarte exuberanta)
- As mai dormi putin, dar zau, habar nu am cu cine vorbesc!
(hihihi, hahaha, un ras semi-isteric)
- Hai mai puiutz, chiar nu stii?
- Nu, chiar nu stiu, dar mi-ar face placere sa aflu!
- Sunt eu Gina.
- Incatat Gina, dar chiar nu cunosc nicio Gina. Apropo, eu sunt Ovidiu!
(moment de liniste)
- Imi cer scuze, cred ca am gresit!
- In mod sigur, nicio problema, oricum multumesc frumos pentru urari.
(hehehe, hahaha, hihihi)
- Pai asa e frumos de Craciun. Inca odata scuze. La revedere.
Tags: personale
Haos de Maramu’
Am rasfoit azi putin presa din Maramures. Mi-a atras atentia un titlu din ziarul Glasul Maramuresului, sectiunea Eveniment: Febra cumparaturilor in Baia Mare.
Baimarenii se plang ca se circula bara la bara. Sa va explic ce inseamna “bara la bara in Baia Mare”. Cinci-sase masini care asteapta la semafor, poate nu ajung sa treaca la primul verde, dar la al doilea sigur trec, 15 minute dintr-un capat in altul al orasului si pe alocuri niste cetateni care traverseaza strada. Multimea asta de oameni creeaza un adevarat haos in trafic. Azi am fost in Real la cumparaturi: toata distractia dus-intors a durat 50 de minute. Haos frate, ce mai!
“In cursul zilei de ieri au avut loc mai multe tamponari din cauza aglomeratiei si a soferilor care si-au pierdut rabdarea, stand la intersectii.” - pai dragi baimareni, va recomand un traseu din Bucuresti, Berceni – Obor, dimineata la 8. Sa vedeti cati stati la Piata Sudului, sau la Iancului sau la Obor. Mai bine nu, ca nu vor fi destule ambulante si masini de descarcerare pentru voi.
“Aglomeratie este peste tot, de dimineata si pana seara tarziu. Inca de la primele ore ale diminetii, principalele artere ale orasului (sa fim seriosi, metropolei) au fost impanzite de masini. Astfel, cei care ies la cumparaturi trebuie sa se inarmeze cu multa rabdare si sunt sfatuiti sa fie … pietoni.” – Care va sa zica asa sta treaba. Aglomeratie peste tot. Ciudat, acum doua seri la zece seara nu era nimeni pe drum si eram pe principala artera din Baia Mare, pe B-dul Bucuresti si nici azi nu erau prea multi. Unde va e rabdarea tipic ardeleneasca?
———–
Ana Maria Moisa, redactor la Glasul Maramuresului ne da cateva sfaturi:
Sfaturi pentru sarbatori fericite:
- pomul de iarna trebuie amplasat cat mai departe de orice sursa de caldura; (eu ma gandeam sa-l pun pe soba)
- instalatiile pentru pomul de iarna si elementele decorative aflate sub tensiune necesita o supraveghere permanenta;
- mijloacele de gatit vor fi exploatate numai in conditii de siguranta; (n-am cuvinte)
- sefii unitatilor in care se organizeaza Revelionul trebuie sa asigure verificarea si remedierea tuturor deficientelor la echipamentele pe care le utilizeaza, instruirea personalului angajat, atentionarea participantilor, mentinerea libera a cailor de evacuare, precum si asigurarea mijloacelor de stingere. (deci garcon` s-a inteles, mai adu o vodca)
Domnisoara asta este o adevarata mana cereasca la casa omului. Eu as pune-o sa semneze articolele astfel: Sefa cu protectia muncii si CTC-ul.