Cum sa-ti faci singur injectia.
Pe la sfarsitul saptamnii trecute m-am ales cu o inflamatie a amigdalelor, combinata cu dureri de gat, febra, tot tacamul, mai pe scurt: amigdalita acuta. Posibila cauza, un amarat de cocktail “green apple”.
Fiind baiat breaz m-am tratat dupa ureche, asta pana miercuri cand am vazut ca tratamentul meu nu raspunde deloc. I-am facut o vizita scurta unui bun prieten la spital iar verdictul a fost clar: penicilina injectabila din 6`n 6 ore timp de 8 zile. Dramatic pentru mine. Intramuscular nici n-am vrut sa aud, stiu cat de dureroasa este; sa ma intep in vena din 6 in 6 ore, parca nu-mi prea surade, asa ca am ales varianta introducerii unei branule in vena. Cat timp am stat in Bucuresti n-a fost nicio problema, ziua mi le faceam la cabinetul medical, noaptea mi le faceam acasa. Da, stiu sa mi le fac singur.
Ieri seara am pornit spre Baia Mare, stiam ca pe la 12 noaptea urma sa-mi fac doza de la miezul noptii. Ajunsesem in Reghin. Am parcat masina in benzinaria MOL si foarte sigur pe mine m-am indreptat spre d`soara de la casa:
- Buna seara, am o mica problema, trebuie sa-mi fac o injectie in vena. As avea nevoie de putin spirt sanitar daca aveti.
(fata se blocheaza, probabil nimeni, niciodata nu i-a cerut asa ceva intr-o benzinarie)
- Stati sa ma uit daca mai am in spate. Dar sa stiti ca avem un spital aici in Reghin, cum mergeti spre Toplita.
- Multumesc frumos, cred ca aveti, doar ca eu ma indrept spre Baia Mare si ma cam grabesc si stiti cum e cu spitalele astea, trebuie sa stai, sa astepti, poate au urgente, samd.
Nu mai spune nimic, se duce pana in spate iar dupa cateva minute se intoarce si-mi spune:
- Imi pare rau, nu mai am deloc spirt sanitar.
- Bine, zic eu, nicio problema, mai am eu cateva pansamente sterile dar nu sunt sigur ca-mi vor ajunge.
Undeva in partea din spate a benzinariei era o masa. Imi pune gentuta cu cele necesare si incep sa scot: doua sticlute cu pulberea de penicilina, o seringa de 20 ml, ser fiziologic, pansamente sterile. Fata usor speriata vine spre mine si ma intreaba:
- Chiar doriti sa vi le faceti aici?
- Da, e o vreo problema??
- Nu mergeti mai bine la baie, sa stiti ca e foarte curat. Mergeti la femei ca e si un loc unde vi le puteti pune pe toate.
- Bine, ma duc la femei ….
Dupa 10 minute ieseam din toaleta doamnelor fara sa fi lasat vreo urma de injectare in vena. I-am multumit frumos fetei iar apoi mi-am continuat drumul spre Baia Mare.
Astazi am fost la Spitalul Judetean din Baia Mare sa-mi schimb branula. Trecusera 72 de ore, termenul recomandat pentru pastrarea unei branule in vena. Ii explic asistentei de la Urgente problema mea, saraca face niste ochi mari, iar apoi cugeta:
- Doamne Maicuta Lui Dumnezeu, fereasca Domnu. (facandu-si semnul crucii) Da cum ai curaj dragule sa-ti faci singur injectia? Si mai ales Penicilina!
- Pai de ce sa n-am curaj!? Am branula pusa, dizolv solutia, sunt atent sa nu las aer pe seringa si asta e…
- No, io inca ase un barbat n-am vazut! Irinucaaaaa, vino aici!!!! (o striga pe o colega de-a ei)
(discutia intre cele doua)
-Baiatu aesta o vinit di la Bucuresti acasa de Pasti si tre sa-si faca din 6 in 6 ore in vena penicilina. No ce zici, ca-si face singur?
(Irinuca, care era o domnisoara pe la vreo 25-26 de ani, 1,5 m si vreo 90-100 kg, roscata si cu niste unghii rosii ca sangele dupa ce ma studiaza din cap pana`n picioare concluzioneaza:
- No bine, bravo lui, si Costi al meu face de mancare si spala. Apoi, indreptandu-se spre mine: – Auzi, da nu ti-e frica de soc anafilactic?
- Am la mine hidrocortizon … daca e ceva mi-l administrez repede in vena si sun la 112.
- No, ce sa zic, Costi al meu nu si-ar face.
- Bine, eu vreau sa-mi schimbat branula daca se poate.
(prima asistenta) – Ioi da, am si uitat. Culcat pe pat …
La fel de uimita a fost si mama. Tocmai tu Ovidiu, tie care ti-era atat de frica de injectii… Tata cand a vazut ce fac a iesit din casa. Acum ca foarte multa lume mi-a spus de posibilul soc anafilactic pe care l-as putea avea/face imediat dupa administrarea penicilinei incepe sa-mi fie frica.
( Foto: www.sxc.hu )
Radare invizibile pentru Maramu
Deci, agentii au comis-o:
“Nu mai putin de cinci Super Loganuri noi-noute echipate cu radarele Stealth au intrat în coliziune pe Autostrada Bucuresti-Pitesti în timp ce se îndreptau spre Maramures. Masinile urmau sa intre în dotarea politistilor din nordul tarii chiar de ziua lor, sarbatorita joi. Bucuria a fost spulberata, când, miercuri, în jurul orei 12.45, cele 9 bijuterii defilau pe Autostrada Bucuresti-Pitesti. Si asta pentru ca, dupa cum ne-au declarat surse din IGP, ghinionul a facut ca o restrictie de viteza impusa pe unul dintre tronsoane, l-a facut pe soferul aflat în capul coloanei cu noua Super Loganuri sa frâneze brusc. Fie ca butonau noile jucari de la bord, fie ca erau pur si simplu neatenti, sau aveau viteza mult prea mare, politistii din spate n-au mai apucat sa frâneze la timp. Bilantul a fost urmatorul: 5 masini avariate, dintre care 3 suficient de serios încât sa nu mai poata continua drumul spre Maramures si amenda plus câte doua puncte de penalizare pentru doi dintre vitezomanii în uniforma.”
Stirea inreaga aici pe Gandul.
Intr-o alta prezentare:
-Deci agentul, adica colegu meu Vasalica Radareanu zis si Taxatoru’ se afla la bordul autoturismului Logan cu numarul de inmatriculare B …si ceva cifre pe acolo, in fruntea coloanei oficiale care ducea radarele la Baia Mare. La un moment dat agentu Radareanu a franat brusc datorita indicatorului care limita viteza la 80 km/h. Din cauza neadaptarii vitezei la conditiile de trafic, agentul Costica Amendeanu care nu a pastrat nici distanta corespunzatoare fata de vehicolu` din fata a intrat in coleziune cu autoturismul Logan avariindu-l in partea din spate. Tot atunci si ceilalti colegi participanti la trafic, care si ei circulau regulamentar pe banda II (sa intimidam infractorii) au intrat in coliziune practic cum se spune intr-un carambol. La fata locului s-a deplasat un echipaj al Politiei Rutiere in frunte cu subsemnatu` care a constatat ca cele 5 masini e serios avariate, astfel incat s-a dispus sanctionarea cu amenzi contraventionale …(pauza)… contravenientilor, precum si cate doua puncte de penalizare daca ma intelegeti. La testarea cu etilotestul rezultatul a fost negativ, niciunul dintre agenti neconsumand bauturi alcoolice. Din cercetarile la fata locului s-a constat un prejudiciu maxim de cateva sute de mii de ieuro. Nu s-au produs vatamari corporale , iar cazul va fi cercetat in continuare. Din informatiile pe care le-am cules de la fata locului am aflat ca colegii se grabeau sa ajunga la Baia Mare pentru a sarbatori acolo ziua politiei romane cu o palincutza o sunculita, stiti dvs.
Examen Moto
Nu pot sa va descriu emotiile pe care le-am avut, mai ales dupa ce doi dintre candidatii de azi au fost picati.
- 00:00 – 01:30 tensiunea era la cote maxime.
- 01:30 – 01:50 un inceput mai mult sau mai putin ezitant
- 01:51 – 02:02 jaloane, slalom, alea, alea
- 02:12 – 03:40 opturi
- 03:40 -04:30 mers cu mana intinsa, ocolirea de obstacole, sfarsit.
- 04:55 – admis!!!!
Fanica, noi unde coborâm?
In dimineata asta la ora 10:30 ieseam din casa pentru a merge la job. Zapada cat incape, oameni grabiti in toate directiile, cate-o batranica injurand primaru’ ca nu i-a dezapezit trotuarul, soferi care dadeau la lopata pentru a-si dezgropa masinile de sub muntii de zapada, ce mai … un oras care-si revine din amorteala inghetata.
Se vedea tramvaiul venind in departare. Aveam de ales: metrou sau RATB. Parea mai aproape statia RATB-ului asa ca am marit pasul prin troienele de zapada incercand sa-mi mentin cu greu echilibrul. L-am prins intr-un final. Mai bine nu-l prindeam. Intr-o conserva de peste aveai mai mult loc decat in tramvaiul cu pricina, iar puhoiul de oameni nu se mai oprea. Cand vine vorba de mers cu tramvaiul, instant ma gandesc la o tortura olfactiva, fonica si psihica. Nu-mi venea sa cred ochilor ce inseamna “goana” spre un loc liber in tramvai, o cursa la secunda de ocupare a acestuia de genul punct ochit, punct lovit. Nu conteaza cate coate imparti in stanga si-n dreapta, totul e sa-ti atingi telul.
A existat si ceva nostim in toata povestea de azi, ceva care m-a inveselit si m-a facut sa zambesc. Acum imi pare rau ca n-am filmat scena, dar oricum, cred ca nici n-as fi avut loc.
Cam pe la a doua statie dupa Piata Sudului a urcat o pereche, sot-sotie. In niciun caz din Bucuresti, puteai sa-ti dai seama dupa dulcele lor accent moldovenesc. In imbulzeala creata de coborarea calatorilor vs urcarea altora, perechea a fost “dramatic” despartita. Ea in fata, la prima usa, el undeva mai in spate. Lume multa, inghesuiala, ce mai – un vis. Zadarnic au incercat cei doi sa se reuneasca ca n-au reusit. Dar ea, moldoveanca isteata a gasit solutia:
- Fanicaa, undi iesti?!?
- Aici sunt Mioaroooo (Nu m-am lamurit daca o chema Mioara sau o alinta ca pe-o mioara datorita glasciorului ei melodios)
- Ai urcat si tu Fanicaa?? Is ashilea in fata.
- Am urcat si eu. Stai linistita.
- Fanicaaa, sa-mi spui cand trebuie sa coborâm!!!
- Îti spun Mioaro, stai colea ca mai avem di mers.
Lumea in jurul meu incepuse sa zambeasca. Dialogul lor a fost pentru scurt timp intrerupt de-un vanzator ambulant:
- Servetele umede si deodorante de camera avem. Poftiti si incercati, totul la juma de pret!!!
- Cine mai doreste, cine mai pofteste!
Mioarei ii revine glasul:
- Fanica, mai ie mult di mers?
- Mai ie Mioaroo, iti spun cand e di coborât.
- Sa vezi Fanica ca nu-l prindem. Uite cat e ceasu!
- Il prindem, il prindem.
- Mi cald rau asilea.
- Mai rabda ca ajungem!
- Fanicaa iar a oprit!
- Nu ie a noastra.
… din nefericire era a mea. I-am lasat pe cei doi provinciali alaturi de ceilalti calatori. Pe cat de urata parea experienta de azi cu tramvaiul, pe atat de amuzanta s-a dovedit a fi intr-un final. Mi-a parut rau ca ajunsesem la destinatie atat de repede. Mi-ar fi placut sa-i mai aud vorbind in dulcele grai moldovenesc.
Jump baby
(cu multumiri lui Luci)