Posts Tagged ‘personale’
Killer on the road
Jur. Nu am vrut sa se intample asta. Seara se anunta fara incidente dramatice. Am pornit din Bucuresti in jur de 22:00. Traficul pe autostrada fiind destul de aglomerat, am optat pentru continuarea drumului pe varianta Cernavoda – Cochirleni – Ion Voda – Adamclisi – Furnica – Negru Voda – Mangalia- Vama Veche. Biata fiinta, saracul animal. La iesirea dintr-un sat uitat de lume in Dobrogea a aparut el. Fugea pe strada, ba in stanga, ba in dreapta. Ceilalti patru pasageri din masina panicati incercau sa ma avertizeze, de parca eu nu-l vazuzem: More »
Odihna balenei
Acum vreo trei saptamani am avut parte de-un incident neplacut. L-am povestit pe larg aici. A urmat un altul, cand a trebuit sa-mi fac primul vaccin. L-am povestit si pe acesta aici. La o saptamana i-am vizitat din nou pe cei de la Matei Bals. Cititi aici.
A venit randul si ultimului vaccin. Pentru ca sunt un baiat ocupat ziua, imi rezolv problemele noaptea. Am ajuns la Matei Bales dupa ora 3 noaptea. Caldura mare, 26 de grade, zapusala. Pe o bancuta in fata “urgentelor adulti” se odihneau doua asistente si-un portar. Avand cei sapte ani de acasa am salutat respectuos si-am inceput sa le explic “durerea” pe care o aveam. Dintr-o data, parca un uragan intrase in ea, parca era posedata de zeci de demoni, una dintre asistente izbucneste:
- La ora asta vii tu pentru vaccin?!!!!!
Eu: – Veniti! pentru vaccin – e mai corect. Daca eu v-am respectat, am pretentia sa ma respectati si dvs. More »
Prin spitale – asistentele de la Matei Bals
A venit si randul vaccinului numarul 2. In setul anti-rabic pe care il fac eu sunt 3 vaccinuri, primul – cat mai apropiat de momentul in care ai fost capsat cu Grivei, al doilea la o saptamana dupa iar ultimul la 3 saptamani de la primul vaccin. Nu stiu de ce exista acea pauza de-o saptamana, but – who cares.
Am dorit sa evit imbulzeala din timpul zilei de la camera de garda a spitalului Matei Bals, asa ca m-am dus la vaccinare pe la 23:30. Rau am facut, erau vreo 3 muscati (proaspeti) si altii 2 la tratament ca mine. Am asteptat cuminte in fata intrarii pana mi-a venit randul. De aici incepe distractia. Protagonistii: eu, o asistenta usor sarita de pe fix si-o rezidenta neprezenta.
Eu: Buna seara, am venit pentru un vaccin antirabic! More »
O noapte agitata
Bucuresti, sambata seara: dupa o zi de munca trebuie sa urmeze o noapte de distractie. Cum Bucurestiul nu are o oferta variata de locatii se parcurg 280 km pana in Vama Veche, prin ploaie, fulgere, viituri si inundatii, dar ce mai conteaza.
Se iau urmatoarele ingrediente: multe pachete de tigari, o sticla de Teachers, una de Absolut, se asorteaza cu niste vin rosu dulce si Smirnoff Ice. Optional se poate manca inainte un file de salau cu lamaie si cartofi natur, dar nu e obligatoriu. Primele ingrediente sunt de baza. Toate astea se amesteca bine in fata “La Stuf” in Vama Veche pe un fond muzical adecvat. Rezultatul este de-a dreptul fantastic. O doza imensa de energie iti cuprinde corpul, aruncandu-l intr-o zgâltâiala de nopti magice. Pe masa, pe bancute, pe plaja sau in apa, ce mai conteaza. Reversul medaliei cucerite in noapte precedenta este dezastruos a doua zi.
Din pacate nu exista prea multe informatii vis a vis de noaptea precedenta, totusi exista martori dar din nefericire exista si semne. Blackout-ul a aparut undeva intre orele 1 si 5 dimineata. More »
Pretul vitezei
Prostia se plateste, pe asta o stiam demult. Azi am aflat ca si graba se plateste. Adevarul e ca oricat de bine ai sta cu nervii, dupa ce ai condus 6 ore prin ploaie, ceata, furtuna, grindina si nu ai apasat pedala de acceleratia mai mult de 100 km/h, cand ajungi intr-o zona cat de cat ok, chiar daca e in localitate iti cam vine sa-i “dai”.
Reghin, un oras micut si linistit din Ardeal. Iesirea din Reghin spre Baia Mare este recent refacuta, drumul fiind foarte bun, te cam “mananca” s-o calci. Am calcat-o. Acul vitezometrului a urcat frumos de la 70 pana la 130 km/h, din pacate ascensiunea mi-a fost “dramatic” intrerupta de bastonul reflectorizant al unui politist care zici ca ma astepta pe mine tocmai in benzinaria PETROM. Eram singurul care iesea din Reghin la 5:30 dimineata. Nu pot sa va dezvalui tehnicile de negociere, dar pretul platit a fost scump, 100 EURO.
Tags: personale
Duminica la bloc
Berceniul asta e inegalabil. De-a lungul timpului am locuit si-n Militari, Drumul Taberei, Pantelimon sau Titan, dar niciun cartier nu se compara cu Berceniul. Aici e o traditie sa faci show dimineata.
ora 08:00 – A aparut femeia de serviciu. Cum mi-am dat seama??? – era o harmalaie pe scara blocului de nedescris. Se auzea usa de la ghena trandindu-se, ea vocifera, o baba nebuna (nush de la ce etaj) a intrat in polemici cu ea … ce mai dom`le, show. Dormi daca mai poti Ovidiu! Am iesit pe balcon si mi-am aprins o tigara. Nu trece mult timp si aud in fata blocului:
- Caaa, daaaaaa, io muncesc aici si voi va bateti joc!! Pai pana cand?? Aruncati totul pe geam! Lua-v-ar dracu de nesimtiti. Se plimba de la o scara la alta vociferand si gesticuland atragand astfel privirile trecatorilor matinali. Ok! Asta e nervoasa nu gluma. Mi-am terminat tigara si m-am pus inapoi in pat….
Ora 09:30 – Trosc, bum, aaaaaaa (un tipat de copil). Am deschis ochii si-am apucat sa zic: Not again!!!! Vecinu` de sub mine, proprietar de non stop, bronzat natural – el o fire calma de regula, isi altoia puradeii. Cred ca sunt doi. Deja plansetele se auzeau stereo, doi micuti plangeau de mama focului:
- Ce ti-am zis eu mah sa nu pui mana!!!!!
- Aaaaaaaa, aaaaaaaaa (bocete de puradei)
- Lasa-i mah in pace (o voce de femeie)
- Taci fah si vezi-ti de-ale tale….
- Aaaaaa, aaaaaaaaaa (ragetul era tot mai puternic si tot mai deranjant pentru urechile mele)
Nu am mai rezistat, cu toate ca eram curios de finalul circului. Am inchis usa de la balcon, geamul, usa de la camera – doar, doar o sa fie liniste. Dupa 30 minute a sunat alarma telefonului. What a day!!!! (un amanunt, adormisem de abia pe la vreo 7 dimineata)
Dilema
Am o problema. O mare problema. Sunt fragrance addict. Am ajuns deja la 18 parfumuri. Nu rezist tentatiei. Cum dau cu ochii de ele, cum trebuie sa-mi cumpar unul. Ieri mi-am luat doua parfumuri, iar azi mi-am dat seama ca nu-mi plac. Bine, unul e cam de seara, prea puternic, Terre – D`Hermes; celalalt e prea fresh, Polo – Ralph Lauren. Of of.
Frumoasa vecina noastra
Berceni, ora 09:45
Am iesit pe balcon sa fumez o tigara. Trezit din somn, mai mult chiaun decat treaz imi arunc privirea spre blocul din dreapta. Era ea. Frumoasa vecina de la etajul 4. Fuma si ea pe balcon, doar in costum de baie. M-am trezit instant, o admiram, o sorbeam din priviri, m-am aplecat cat mai mult peste pervazul balconului sa o pot vedea in toata splendoare ea. La un moment dat cred ca m-a zarit si ea. S-a rusinat, a intrat in casa, iar dupa cateva momente a iesit din nou, de data asta cu un tricou pe ea. Ii statea mai bine in costum de baie. Oricum mi-a inseninat ziua, cu toate ca era senin afara.