Prima poza: un cur. Acolo-i Romania. Apoi un steag si cateva harti triste. Am inteles, Romania nu vrea sa fie promovata pe internet, nimeni din Ministerul Tzatelor la Plimbare nu se ocupa de asa ceva. Romania nu m-a convis.

Noroc cu Silviu si Miruna (a huge thanks) care-mi recomanda Pula. Pula non stop.  Nu organul, ci localitatea.

Cativa baieti cu ceva creier in cap au intuit potentialul turistic al Pulii, ma scuzati al orasului din  Croatia si i-au facut un site de promovare. Pula Non Stop. Au pus si-un video pe YouTube. Il vedeti mai sus.

Deci, unde ma duc? In cur sau in Pula?

Am avut o surpriza azi dimineata cand am luat metroul din statia Mihai Bravu. Am avut aceeasi surpriza si la Eroilor, la coborare.

… si din nou la intoarcere la Mihai Bravu (de data asta pe peronul alaturat).

N-avem bani sa construim statii noi, dar avem bani sa punem plasme sau lcd-uri in statiile de metrou. Nu conteaza ca scaunele sunt asa cum sunt, peretii cad pe calatori, apa se infiltreaza din toate partile, ne lipseau televizioarele. Asteptam in curand si sistemele audio 7+1, THX neaparat, iar in acest fel vom transforma fiecare statie de metrou intr-o veritabila sala de cinema.

Si acum un exercitiu de imaginatie: domnul director “Inmultescu” de la METROREX a facut o comanda de cateva zeci sau sute de lcd-uri/plasme pentru metrou de la firma domnei “Multumescu” (sora, nevasta, etc) … restul il deduceti dvs.

Intr-un final se intampla. Daca in alte tari practica are vechime, nu gluma, la noi de abia din octombrie vom putea alege sa ne schimbam reteaua de telefonie mobila pastrandu-ne numarul de telefon.

Pe 21 ianuarie 2008 a intrat în vigoare ANRCTI privind adoptarea conditiilor tehnice si comerciale de implementare a portabilitatii numerelor.

„Din 21 octombrie 2008, orice utilizator va putea beneficia de portabilitate în 10 zile de la depunerea unei cereri la furnizorul la care este abonat ” a declarat Dan Georgescu, presedintele ANRCTI.

Portabilitatea numerelor este un serviciu destinat utilizatorilor de telefonie care permite acestora sa îsi pastreze acelasi numar de telefon atunci cand devin abonati ai altor furnizori.

In momentul în care un utilizator renunta la serviciile de telefonie oferite de un furnizor (furnizor donor) în favoarea altui furnizor (furnizor acceptor), utilizatorul nu va fi facturat de catre furnizorul donor pentru portarea numarului, furnizorul acceptor suportand costurile determinate de portarea numarului.

De asemenea, avand în vedere ca numerele nu vor mai putea fi asociate unei anumite retele, companiile de telefonie au obligatia de a asigura informarea utilizatorilor cu privire la reteaua în care se afla un anumit numar si la tarifele percepute pentru apelurile catre numarul respectiv. Informatiile vor fi puse la dispozitia utilizatorilor gratuit, prin intermediul serviciului de relatii cu clientii, în scris si prin publicarea pe pagina de internet a companiilor de telefonie.

ANRCTI a impus furnizorilor care practica tarife diferite în functie de reteaua de destinatie a apelului obligatia de a transmite, cel putin în cazul numerelor portate, în mod gratuit, un ton distinctiv, prin care utilizatorii sa fie avertizati ca apelul respectiv este terminat în alta retea.

Se pun bazele “Rondului de Noapte”. Locatarii inversunati de agresivitatea aurolacului care distruge tot ce-i iese in cale, formeaza o coalitie la ceas de noapte pentru a prinde bestia cu chip de om. Jupuiti-l !!!!

Bucuresti: mai rau ca ei nu se poate. Sunt intruchiparea soferului dezastru. ASA NU ! Fugi! … ceva de genul asta.

Brasov: relativ mai intelegatori, au prostul obicei de-a nu semnaliza la schimbarea benzilor.

Tg Mures: calmi si ingaduitori. Nu se grabesc, ba chiar motzaie la sefamor, dar nici nu ii claxoneaza nimeni din spate, stationeaza doar pe locurile marcate. Multi nu prea stiu romaneste. Asta-i un mare minus.

Reghin: bezmetici. Nu se asigura, probabil fiind orasul mic au impresia ca-l cunosc foarte bine. Iar daca ei il cunosc, ceilalti sa-i fereasca.

Dej: relativ ok.

Baia Mare: pe vremuri nu erau atat de nebuni. S-au molipsit de la colegii lor din orasele mai mari. Au devenit nesimtiti, daca-i iei de pe strada si nu faci comanda in prealabil, exista riscul sa nu accepta cursa. Dar pe de alta parte, sa-i vorbesc si de bine, au o caracteristica aparte cam ca toti taximetristii din Ardeal, iti dau restul pana la ultimii banuti.
Spre exemplu, daca o cursa costa 8 lei si 20 de bani, si tu-i dai o bancnota de 10 lei, vei primi tot restul inapoi, 1 leu si 80 de bani. In Bucuresti nu e recomandat sa astepti restul.

Satu Mare: aici cred ca se vede cel mai bine influenta din Ungaria. Sunt foarte politicosi, conduc relativ bine si nu se aventureaza in depasiri riscante. Poate e si din cauza drumurilor, care sunt dezastru. Daca nu mai ai lei la tine poti plati si-n forinti sau euro. Nu se supara. Bineinteles la curs mult mai dezavantajos.

Carei: calmi, cinstiti, si foarte amabili. Cred ca cele mai frecvente curse sunt Gara – Centru, aproximativ 2 km. Si ieftini.

Cluj Napoca: precum colegii din Bucuresti. Poate cu un 10% mai buni, dar e discutabil.